Rolul si locul ozonoterapiei in tratamentul complex al diabetului zaharat
Ozonoterapia este o metoda alternativa si inovatoare de tratament non medicamentos care foloseste un amestec de oxigen-ozon. Prin metodele sale, ozonoterapia moderna permite reducerea consumului de medicamente alopate si consecutiv a reactiilor secundare provocate de acestea. Terapia cu ozon se bazeaza pe principalele proprietati ale ozonului:
– antibacteriana, antifungica, antivirotica;
– antiinflamatorie;
– antialgica;
– imunomodulatorie;
– detoxifianta;
– de optimizare a functionarii sistemelor pro- si antioxidante
– de optimizare a functiei organelor si sistemelor de organe.
Datorita efectelor sale terapeutice, care actioneaza asupra principalelor verigi fiziopatologice ozonoterapia ocupa un rol important in tratamentul complex al diabetului zaharat tip I si II.
Diabetul zaharat este considerat o boala a civilizatiei cu o incidenta extrem de ridicata in special in lumea civilizata. Este o boala metabolica caracterizata prin tulburarea metabolismului glucidic si urmata la randul sau de perturbarea metabolismului lipidic, proteic, mineral. Ea se datoreaza deficitului relativ sau absolut de insulina. Gravitatea diabetului zaharat este determinata de aparitia complicatiilor provocate de tulburarile metabolice sus mentionate: 60% dintre persoanele cu diabet zaharat sufera de anumite complicatii provocate de acesta.
– Ateroscleroza vasculara (cerebrala, coronariana, a vaselor periferice)
Ateroscleroza vasculara periferica, duce la aparitia arteriopatiilor periferice diabetice. Una dintre cele mai grave complicatii din acest grup este gangrena diabetica la inceput uscata, ulterior prin suprainfectare, umeda. Incidenta gangrenei membrului inferior la persoanele cu diabet este de 6 ori mai mare decat la persoanele fara diabet. Mortalitatea provocata de complicatiile septice provocate de tulburarile de circulatie periferica variaza intre 6-22%.
– Scaderea rezistentei imunitare poate provoca diverse complicatii septice inclusiv poate duce la forme grave de tuberculoza pulmonara;
– Complicatii cutanate: furunculoze, pioree;
– Complicatii ale mucoaselor cavitatii bucale (alveolita, pioree dentara);
– Complicatii renale (scleroza renala urmata de insuficienta renala);
– Complicatii ale sistemului nervos periferic (nevralgii, nevrite sciatice, polinevrite, nevrita acustica cu hipoacuzie);
– Retinopatii diabetice.
Revenind la rolul si locul ozonoterapiei in tratamentul complex al diabetului zaharat trebuie mentionat in primul rand capacitatea ozonului de a creste permeabilitatea membranelor celulare pentru glucoza prin stimularea suntului pentoz-fosfatilor si a glicolizei aerobe – mecanisme inhibate in diabet. Activarea acestor mecanisme duce la scadere hiperglicemiei printr-un consum mai eficient al glucozei de catre tesuturi. In final glucoza isi recapata principala functie – cea energetica, tesuturile nu mai sufera din cauza deficitului energetic. Sunt inhibate procesele catabolice si are loc normalizarea mecanismele de peroxidare a lipidelor.
Unul din mecanismele cheie consta in cresterea metabolismului glucozei in eritrocite; hemoglobina elibereaza mai usor oxigenul in tesuturi, crescand oxigenarea lor si diminuand hipoxia. Astfel ozonoterapia previne sau incetineste evolutia unor complicatii ale diabetului zaharat cauzate de deficitul de glucoza in tesuturi (neuropatii, retinopatii, artropatii).
Trebuie mentionata si actiunea imunomodulatorie a ozonului in tratamentul complicatiilor provocate de scaderea rezistentei imunitare la bolnavii cu diabet zaharat (infectii cutanate si ale mucoaselor, picior diabetic), actiune antimicrobiana, antifungica, antivirala, actiune antiinflamatorie, de detoxifiere, stimularea microcirculatiei si cresterea oxigenarii tesuturilor.
Formele de administrare a ozonului in tratamentul diabetului zaharat sunt urmatoarele:
– Autohemoterapia majora;
– Autohemoterapia minora;
– Insuflatii rectal;
– Infiltratii locale;
– Tratament local in saci hipobarici;
– Folosire apei ozonizate in tratamentul local.
Studiile clinice confirma eficienta ozonoterapiei in tratamentul bolnavilor de diabet zaharat
Astfel un studiu efectuat pe un lot de 70 bolnavi de diabet zaharat tip I si II concluzioneaza ca dupa sedintele de ozonoterapie nivelul hiperglicemiei la acestia a scazut cu 26%. La 1/3 din pacienti a fost redusa doza de insulina cu 16%, la ¼ din pacientii cu diabet tip II (noninsulinodependent) a fost redusa doza de preparate antidiabetice orale cu 32%. (Pavlovskaya et all 1998).
Ozonul imbunatateste microcirculatia, intensifica procesele metabolice, diminueaza nivelul de glucoza, colesterol si trigliceride, amelioreaza functiile reologice ale sangelui, parametrii de hemocoagulare, creste activitatea sistemului antioxidant la bolnavii de diabet zaharat de varsta a treia. (Maximov V. 2000, Gazyn et all 2000). In concluzie se poate spune ca ozonoterapia poate fi folosita ca metoda terapeutica preventiva la persoanele varstnice bolnave de diabet zaharat si care au boli asociate (ateroscleroza, cardiopatie ischemica, encefalopatii discirculatorii, arteriopatii obliterante ale membrelor inferioare).
Administrarea ozonoterapiei bolnavilor de diabet zaharat creste numarul cazurilor compensate clinic de 4 ori si reduce cazurile decompensate de aproximativ 5 ori. (Pavlovskaya E, Kontorschikova C 1997, 1998.)
La bolnavii cu retinopatii diabetice, dupa tratamentul cu ozon a fost demonstrata obiectiv cresterea acuitatii vizuale, reducerea micro-hemoragiilor si a edemului la nivelul retinei (Maximov et all 2000).
Un studiu comparative efectuat pe doua loturi de pacienti cu diabet zaharat si neuro-angiopatie diabetica tratati prin insuflatii rectale (I lot – insuflatii cu amestec de oxigen-ozon, II lot – insuflatii cu oxigen pur) rezultatele au fost urmatoarele: starea generala a fost ameliorata in ambele loturi, ameliorarea parametrilor electrofiziologici pe traiectul nervilor lezati a fost constatata numai in lotul tratat cu ozon. De asemenea in acest lot a fost constatata scaderea nivelului hiperglicemiei si a valorilor hemoglobinei glicozilate. (J. Fernandez et all 1997).
Un capitol deosebit il reprezinta tratamentul piciorului diabetic – complicatie extrem de grava si frecvent intalnita la pacientii cu diabet zaharat. In astfel de situatii ozonoterapia poate avea mai multe cai de administrare: autohemoterapia, insuflatii rectale cu amestec de oxigen-ozon, tratamentul local in saci hipobarici cu amestec de oxigen-ozon, spalarea plagilor cu apa ozonizata. Rezultatele studiilor spun urmatoarele: efectul bacteriostatic si bactericid, stimularea microcirculatiei locale, intensificarea proceselor metabolice locale reduc la jumatate perioada de curatare a plagilor diabetice de tesuturile necrozate intensificand perioada de regenerare a tesuturilor. Datorita acestui fapt poate fi redusa perioada de spitalizare cu 9-11 zile fata de pacientii tratati prin metode clasice, cu 1,7 ori poate fi redus numarul de amputari ale membrului inferior, reducand astfel cazurile de invaliditate si deces. (I. Gazyn 2000, I. Moshurov 2000, Belyaev et all 2000).
In concluzie se poate spune ca ozonoterapia poate avea un rol important in tratamentul diabetului zaharat si al complicatiilor acestuia. Ozonoterapia reduce dozele de medicamente antidiabetice orale si de insulina, reduce gravitatea complicatiilor provocate de diabet, diminuand cheltuielile pentru tratament in beneficiul pacientilor si imbunatatind calitatea vietii acestora.
